Computerul care n-are nevoie să fie „învățat”: premieră pentru creația dezvoltată de Google

Înainte să existe Alphabet, compania care controlează Google, a fost doar Google. Și în urmă cu șase ani a încercat să extindă capabilitățile inteligenței artificiale. Până acum, acel proiect a reușit câteva performanțe.

În 2014, Google a cumpărat DeepMind, o companie specializată în inteligență artificială. Recent, un algoritm DeepMind a înregistrat o nouă performanță. În prezent, experimentează cu un program care poate învăța jocuri complexe fără a cunoaște în prealabil regulile lor.

Până la reușita de acum, compania s-a remarcat prin progresele revoluționare înregistrate în dezvoltarea unor programe care să învețe jocuri precum Go sau Shogi (un alt joc de strategie chinezesc), dar și în cazul șahului sau a unor jocuri video dezvoltate de compania Atari.

În cazurile precedente, performanța algoritmului a presupus că știe deja regulile. De data asta nu le-a mai știut.

Inteligența artificială care se „învață” singură

Noul software MuZero dezvoltat de DeepMind a reușit să câștige fără a cunoaște de la început regulile. Programatorii s-au bazat pe principiul numit „cercetare anticipată” (look-ahead search). Acesta evaluează un număr de mutări potențiale în funcție de maniera în care un adversar ar răspunde la ele. Deși exista un număr incredibil de mare de permutări posibile în jocuri complexe precum șahul, MuZero acordă prioritate celor mai relevante și probabile mișcări. Astfel, învață din partidele de succes și le evită pe cele pierzătoare.

Deși a spus că-i o reușită excepțională, pentru acest domeniu și pentru ce vor putea astfel de algoritmi să reușească în timp, Wendy Hall, profesoară de știința computerelor la Universitatea Southampton și membră a Consiliului britanic pentru AI, are câteva temeri. „Îngrijorarea mea este că echipele de la DeepMind care încearcă mereu să își îmbunătățească performanțele algoritmilor lor și să aplice rezultatele în beneficiul societății nu depun la fel de multe eforturi în a se gândi la potențialele efecte neintenționate ale muncii lor”, a spus aceasta.

Ca idee, pentru progres, proiectele DeepMind ar putea fi folosite și în cercetări care țin de medicină și știință.